Comisarul Dacian Cioloş afirmă că României trebuie să i se aplice aceleaşi reguli de acces în Spaţiul Schengen ca şi celorlalte state.
O.N.: In actualul stadiu al dosarului Schengen, implicarea Comisiei este una redusă, atribuţiile principale revenind Parlamentului European dar mai ales Consiliului. De aceea, vă voi întreba în calitatea dvs. de om politic din structurile europene. Să presupunem că Parlamentul va da aviz favorabil admiterii României şi Bulgariei, în baza rapoartelor tehnice - ceea ce este foarte probabil. Iar Consiliul va respinge aderarea, în urma unor obiecţii de natură politică, ridicate de anumite state membre.
Cum aţi interpreta, ca om politic si ca european, aceasta situaţie?
D.C.: Avizul Parlamentului European este unul consultativ. În acest subiect decizia finală aparţine statelor membre, deci Consiliului Uniunii Europene.
Consiliul trebuie să ia o decizie în unanimitate pentru ca noi state membre să poată adera la spaţiul Schengen. De aceea, este important ca, pe de o parte, România să rămână fermă pe poziţie - să îndeplinească criteriile stabilite înainte de începerea procesului de pregătire pentru aderare şi să fie în măsură să convingă şi să dea asigurări în această direcţie. Pe de altă parte, este important ca România să continue eforturile diplomatice şi tehnice pentru a convinge statele membre care încă se opun, că este în măsură să-şi asume responsabilităţile de stat membru Schengen. Spaţiul Schengen are regulile lui, aplicabile statelor care au obligaţia - nu doar dreptul - să i se alăture. Nu văd de ce România ar accepta să fie tratată altfel.
O.N.: Credeţi ca statele candidate ar face mai bine sa accepte un anumit compromis, pentru a nu risca un veto in Consiliu? O aderare parţială, de exemplu ?
D.C.: Cred că o atitudine în acest sens este de fapt o parte a unui ansamblu de măsuri care sa aibă
