Osama Bin Laden a fost surprins de un desant american în incinta reşedinţei sale din apropiere de Islamabad, situată la doar 700 de metri de Academia Militară a Pakistanului. Liderul Al Qaeda a fost împuşcat în cap după ce, împreună cu gărzile sale, a încercat să opună rezistenţă militarilor americani. Pe fond, eliminarea sa capătă valenţele unei exorcizări de mult aşteptate. Este finalul unei epoci. Uitate vor fi, pentru o vreme, bâjbâielile Administraţiei Obama faţă de revoltele din Siria, tăcerea vinovată faţă de represiunea din Bahrain sau inconsecvenţa strategică arătată în campania din Libia. Simbolic, războiul împotriva terorii începe şi se termină cu Osama Bin Laden. Cel puţin pentru opinia publică. Acum intrăm într-o fază de destindere şi dezangajare. Este victoria care îi oferă lui Obama pretextul unei schimbări de azimut şi de ritm.

Deloc întâmplătoare a fost „remanierea“ anunţată de Obama la mijlocul săptămânii trecute şi care i-a vizat pe deţinătorii unor portofolii cheie ale echipei sale de securitate naţională. CIA, Departamentul Apărării, Ambasada SUA din Kabul, misiunea ISAF din Afganistan se pregătesc pentru un leadership nou. Sigur, majoritatea acestor schimbări pluteau în aer. Era de aşteptat ca, în vară, veteranul Robert Gates să se retragă după 4 ani şi jumătate în fruntea Pentagonului. În sine, personalitatea nominalizaţilor ne ajută să decriptăm, în parte, semnificaţia acestor schimbări. Noua garnitură anunţă sfârşitul unei etape şi deschiderea unui capitol nou pentru Administraţia Obama.

Nominalizarea şefului CIA, Leon Panetta, pentru Pentagon pare surprinzătoare. Mai ales acum. Dar să nu uităm că însuşi Robert Gates a fost la un moment dat în cariera sa directorul celui mai important serviciu de spionaj american. Însă pe Panetta îl recomandă experienţele sale formative anterioare: este „un vrăjitor“ al creionării unor bugete e