Conform postului american de televiziune CBS, o parte din informaţiile care au dus la depistarea şi uciderea lui Osama bin Laden ar fi fost dobândite în România; conform siteului CBSnews.com, „oficiali americani din administraţia actuală şi cea precedentă au declarat că (organizatorul atacurilor din 11 septembrie 2001) Khalid Sheik Mohammed le-ar fi spus celor care l-au interogat numele curierului", cel care a pus serviciile secrete americane pe urma lui bin Laden. „Succesorul lui Mohammed, Abu Faraj al-Libi, a oferit informaţii similare", adaugă siteul american, precizând că „ambii au fost supuşi unui interogatoriu dur în închisori operate de CIA în Polonia şi România".

Fostul ministru al apărării, Ioan Mircea Pascu, a declarat pentru postul de radio RFI că România nu a găzduit închisori secrete ale CIA; „ cert este că în Polonia din câte ştiu a existat o asemenea bază, în timp ce în România n-a existat", a afirmat Pascu.

În 2009, Kyle D. Foggo, fostul şef al bazei de aprovizionare CIA din Europa, a declarat cotidianului american New York Times că a supravegheat construcţia unui centru de detenţie secret în România; închisoarea, care ar fi fost concepută pentru şase deţinuţi, ar fi fost amplasată „într-o clădire proaspăt renovată, pe o stradă foarte circulată din Bucureşti".

Tortura - un instrument totuşi folositor?

Noile dezvăluiri vor readuce probabil în discuţie întrebarea în ce măsură tehnicile de interogare ale CIA - descrise de multe organizaţii pentru apărarea drepturile omului, dar şi de administraţia Obama drept tortură - merită folosite pentru obţinerea de informaţii.

Conform unor oficiali ai CIA citaţi de agenţia Reuters, informaţiile despre curierul lui Osama bin Laden au fost obţinute de la Khalid Sheik Mohammed la aproape un an după ce interogatorii săi au încetat să folosească măsurile de tortură; totuşi, oficialii CIA recuno