Amplasarea unei părţi din structura sistemului de apărare antirachetă, conceput şi operat de SUA, la baza militară de la Deveselu, de lângă Caracal, înseamnă mult mai mult decât un adaos la siguranţa naţională a României. Unii analişti consideră că România îşi dezvoltă astfel capacitatea de a avea un cuvânt greu de spus în politica externă şi în NATO. Faptul că cele trei baterii de rachete interceptoare din Oltenia vor proteja nu doar România, ci întreaga Europă de Sud-Est, face ca România să treacă în acest moment de la vorbe la fapte, în ce priveşte rolul său strategic în regiunea Mării Negre şi a Balcanilor.

„Creşte relevanţa strategică a României, iar faptul că scutul apără şi statele vecine ar putea însemna că greutatea cuvântului nostru va creşte. Asta nu înseamnă că României îi cresc galoane, ci că în contextul securităţii, lumea ne va asculta cu mai mare atenţie", explică Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor, pentru romanialibera.ro. În afară de avantajul evident al apărării naţionale, prezenţa scutului antirachetă în România presupune şi un alt atu, crede Chifu: transferul de tehnologie şi conţinut ştiinţific din SUA, lucruri pe care analistul consideră că acordul dintre România şi SUA privind sistemul de apărare le va conţine.

România capătă o capacitate mult mai mare de a-şi pune în aplicare politica externă, inclusiv în Alianţa Nord-Atlantică, mai spune Iulian Chifu. Efectul va fi mult mai mare decât faptul că România contribuie cu trupe la operaţiunile militare ale NATO, în Irak sau Afganistan, însă va funcţiona similar: când România avea ceva de spus în NATO, era ascultată cu prioritate faţă de statele care nu contribuiau la operaţiunile militare, explică Iulian Chifu.

Americanii testează încă acest sistem de interceptare antirachetă. Surse oficiale ne-au spus că în România nu vor fi făcute astfel de teste