Pictorul Sabin Bălaşa (1932-2008) a intrat demult în categoria excepţiilor, pe scena artelor contemporane, atât prin valoarea operei sale, cât şi prin forţa personalităţii sale creatoare aparte. Şi, cu toate că a excelat ca pictor, Sabin Bălaşa s-a remarcat şi ca autor şi regizor de filme de pictură animată, cât şi scriitor. Absolvent, în 1955, al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu Bucureşti, Sabin Bălaşa a fost însufleţit de gândul de a iniţia o mare renaştere artistică şi culturală. De altfel, şi-a propus şi a ales să fie renascentist, pornind de la ideea că Renaşterea însoţeşte, constant, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Ceea ce artistul cu ample preocupări culturale - în cinematografie, literatură, publicistică - a şi reuşit să demonstreze, cu toate că nu demonstraţia era miza sa. Apreciată în întreaga lume, în timpul vieţii, opera lui Sabin Bălaşa continuă să atragă atenţia şi astăzi, după dispariţia sa, şi să se bucure de apreciere. A contribuit, de bună seamă, la sporirea aurei artistice, şi unicitatea privirii, dar şi modul cum a înţeles să-şi urmeze drumul în artă: cu o minuţie rară, cu o grijă permanentă faţă de opera sa, cu sentimentul valorii şi cu acea fermitate, la fel de rară, în a-şi duce idealul până la capăt.

Educaţia primită în familie, apoi formaţia profesională şi ataşamentul său spiritual faţă de Italia, de marea artă, au contribuit, din plin, la împlinirea spre care a tins. Se spune, pe bună dreptate, că biografia sa artistică a dobândit un plus de strălucire după ce a pictat celebrele fresce murale la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi. Sala Paşilor Pierduţi din Universitatea ieşeană continuă şi astăzi, la peste patru decenii de la realizarea frescelor, să încânte şi să emoţioneze generaţii întregi de studenţi, precum şi turiştii de pretutindeni.

Colecţionarii importanţi ai operei sale, atât cei din Ro