Dezordinea din Armată a avut efecte devastatoare. Trei evenimente au curmat 22 de vieţi. Generalii care au dat ordinele fie au intrat în pământ cu onoruri militare, fie încasează şi acum pensii mari. În noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, 13 persoane au fost împuşcate de militari ai Armatei române în piaţa publică a oraşului Brăila. Este unul dintre marile masacre ale Revoluţiei.
„S-au împuşcat ca proştii între ei, asta a fost Revoluţia"
Până în după-amiaza zilei de 23 decembrie 1989, la Brăila a fost linişte, a fost pace, a fost bine. Primul-secretar PCR al judeţului, Anton Lungu, fusese dezbrăcat la pijama şi predat Armatei.
În sediul Comitetului Judeţean al PCR, revoluţionarii încercau de mai bine de 24 de ore să se organizeze. Urmăreau Revoluţia de la Bucureşti la televizorul color al lui Anton Lungu.
Foarte important: Armata şi Gărzile Patriotice au dispus din 22 decembrie grupuri de militari şi de civili în clădirile care înconjurau sediul Judeţenei de Partid.
Aşa se face că la 23 decembrie, în Casa Agronomului, Hotelul Belvedere, Palatul Telefoanelor, Liceul „Gheorghe Munteanu Murgoci", Hotelul Tineretului şi Blocul Romarta se aflau grupuri combinate de gărzi patriotice şi subunităţi MApN. Pe scurt, avem de-a face cu o piaţă deschisă înţesată de manifestanţi şi înconjurată de grupuri înarmate.
În acest cadru, de la staţia de amplificare postată la balconul Comitetului Judeţean, maiorul Nicolae Simion, comandantul obiectivului din clădirea puterii locale, anunţă că un atac terorist aerian asupra pieţei este iminent.
Era ora 19.00, aşadar întuneric, iar de la subsolul Primăriei s-a întrerupt iluminatul public şi al sediului. Beznă totală. Simion le-a cerut oamenilor adunaţi în piaţă să se răspândească, însă înainte ca manifestanţii să înceapă să fugă, s-a tras primul foc de armă în Brăila.
Cercetările
