Florian şi Elisabeta Docolina nu se bucură de moartea lui Bin Laden, deşi fiica lor a fost ucisă în 2004, la Madrid. Speră însă că atentatele vor înceta. Sursa: REMUS SUCIU
Soţii Florian şi Elisabeta Docolina, din Călan, judeţul Hunedoara, se numără printre miile de familii care au pierdut pe cineva drag în atentatele puse la cale de al-Qaida. Fiica lor, Elena Pleş, a murit în atentatul din martie 2004, de la Madrid.
Vestea uciderii lui Osama bin Laden nu pare să-i fi impresionat prea mult. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu şi nu se bucură de moartea celui care le-a omorât copilul. Totuşi, îi susţin cu tărie pe cei care luptă împotriva terorismului.
Rutină tristă
Pentru Florian (67 de ani) şi Elisabeta Docolina (61 de ani), ieri a fost o zi ca aproape oricare alta, în care plimbarea în oraş a inclus şi o vizită la cimitir. De fapt, zilele lor nu mai sunt atât de senine din 11 martie 2004 încoace, de când au primit un telefon din Spania prin care erau anunţaţi că fiica lor, Elena, nu mai e de găsit şi că, cel mai probabil, se afla în unul dintre trenurile în care teroriştii lui Osama bin Laden plasaseră bombe.
Confirmarea decesului Elenei a venit după nouă zile, în urma testelor ADN. Câteva zile mai târziu, rămăşiţele tinerei ajungeau în România, într-un sicriu închis. Elena se aflase foarte aproape de una dintre bombe. Luase trenul respectiv pentru că nu voia să întârzie la serviciu. Lucra ca menajeră şi, împreună cu soţul ei, Florin, încerca să strângă bani pentru a-şi ridica o locuinţă acasă, la Călan.
Ca de fiecare dată, în timp ce tatăl se îngrijeşte de curăţatul cavoului, mama mângâie chipul copilului încrustat pe placa funerară, pe care nu a mai apucat să-l vadă.
"Nu ne putem bucura de moartea cuiva"
Vestea uciderii teroristului care le-a omorât copilul nu i-a impresiona
