Liderul libian Muammar Gaddafi devine tot mai mult un cadavru politic. Un fiu şi alţi membri ai familiei sale au murit în urma bombardamentelor NATO. A fost nevoie ca directorul CIA să confirme că Gaddafi este încă în viaţă şi ca ministrul francez de Extrene să precizeze că nu lichidarea lui Gaddafi este scopul raidurilor aeriene.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit iniţial să medieze conflictul din Libia, i-a cerut colonelului Gaddafi să renunţe la putere, iar Tribunalul Penal Internaţional a precizat, miercuri, că regimul Gaddafi se face vinovat de crime de război. Procurorul Luis Moreno-Ocampo a cerut judecătorilor de la Haga emiterea a cinci mandate pe numele potentaţilor libieni.

În acest timp, partea de est a ţării (Cirenaica) este condusă de Consiliul Naţional de Tranziţie, o entitate apărută în februarie, după debutul protestelor anti-Gaddafi. Consiliul refuză să fie numit guvern, pentru a evita o scindare de jure a ţării între cele două provincii istorice (Cirenaica şi Tripolitania), însă a instituit un Comitet de gestionare a crizei, un veritabil executiv.

Preşedintele CNT este Mustafa Abdul Jalil, fost ministru al Justiţiei sub regimul Gaddafi până în ianuarie 2011. Din guvernul interimar se distinge ministrul de Finanţe, însărcinat şi cu gestionarea resurselor energetice. Este vorba despre Ali Tarhouni, profesor la Universitatea din Seattle, în SUA. Tarhouni a fugit în SUA în 1973 şi a fost trecut de Gaddafi pe lista persoanelor care trebuie asasinate.

Marţi, Ali Tarhouni a cerut Vestului un imprumut de 3 miliarde de dolari pentru rebelii libieni. "Cred că dacă vom obţine linii de credit de la prietenii noştri francezi, italieni şi americani, treaba va merge", a declarat Tarhouni, potrivit "La Tribune". La Benghazi nu se numără doar victimele represiunii lui Gaddafi (circa 3000 de civili si militari), ci şi banii