De la o vreme, judecătorii români par a fi din ce în ce mai umani. Cel puţin aşa reiese din motivările unor sentinţe prin care au decis punerea în libertate a unor persoane. Referirile la probatoriu şi la pericolul social sunt din ce în ce mai rare. În schimb, avem o colecţie cât se poate de bogată de "ziceri" ieşite parcă din suflet, care dovedesc nu numai clemenţă ci şi înţelegere faţă de inculpatul adus cu propunere de arestare preventivă.
Răzvan Andrei Plăcintă, fiul senatorului Sorina Plăcintă, a fost pus în libertate pentru "circumstanţele pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legăturile familiale, domiciliul, statutul socio-profesional al părinţilor acestuia, de a căror susţinere permanentă inculpatul se bucură, nefiind indicată în aceste împrejurări o ruptură a inculpatului Andrei Plăcintă de mediul familial". Remarcaţi grija aproape părintească din această motivare faţă de o persoană majoră, acuzată de procurori de tentativă de omor, ultraj contra bunelor moravuri, tâlhărie.
De înţelegere a beneficiat şi fostul prefect de Cluj, Călin Platon, care a accidentat pe trecerea de pietoni o femeie şi un copil în vârstă de trei luni care a şi murit. Fostul prefect a primit o pedeapsă cu închisoarea cu suspendare pentru că "aplicarea unei măsuri cu executarea în detenţie ar constitui un act de răzbunare îndepărtat de scopul pedepsei".
Şi exemplele ar putea continua: vameşii şi poliţiştii de frontieră din dosarul corupţiei din vămi au fost eliberaţi pentru că au educaţie; avocatul Marius Cătălin Stăncescu - implicat în dosarul "Mită de un milion de euro la ANAF" - a fost eliberat pentru că "este cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament corespunzător şi deosebit de altruist" etc.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) discută joi un raport al Inspecţiei Judiciare referitor la punerea în libertate a doi traficanţi de dro
