Participarea României la Sistemul american de apărare antirachetă are avantaje atât din punct de vedere politic cât şi tehnic, fiind asigurată apărarea întregului teritoriu al ţării, iar sistemul ce va fi amplasat în judeţul Olt nu are influenţe negative asupra oamenilor şi mediului. Prezentăm principalele elemente politice şi tehnice legate de participarea la acest sistem, pe baza unor materiale de presă ale MAE şi a unor documente publice ale SUA.

Aspectele politice

La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei făcute de către preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa.

Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind implicarea României în sistemul american de abordare, adaptivă în etape, a apărării antirachetă în Europa, este în deplin acord cu ceea ce s-a stabilit la nivelul NATO, fiind înscrisă, deocamdată, în registrul bilateral al cooperării cu Statele Unite. În perspectivă, proiectul bilateral cu SUA, aşa cum este conceput, va reprezenta o contribuţie esenţială la programul NATO de apărare antirachetă.

De altfel, oficialii de la Bucureşti au anunţat în repetate rânduri că România va continua să sprijine eforturile vizând dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucureşti (aprilie 2008) şi reiterate la Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) şi Lisabona (noiembrie 2010), respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă şi acoperirea integrală a teritoriului Aliat.

Poziţia oficială a României este aceea că noua abordare a Statelor Unite în domeniul apărării antirachetă, adaptivă în etape, scoate în evidenţă şi rolul esenţial al NATO în apărarea antirachet