Premierul pakistanez, Yusuf Raza Gilani, îşi încheie o vizită la Paris, într-un moment când ţara sa este criticată de Occident pentru aşa-zisul "joc dublu" pe care îl practică în lupta împtriva terorismului. NATO se exprimă la rândul ei şi cere Islamabadului o întărire a cooperării pe acest teren.
Autorităţile de la Islamabad şi mai ales serviciile secrete pakistaneze sunt criticate din toate direcţiile, însă experţii consideră că nici Statele Unite şi nici Pakistanul nu îşi permit în prezent luxul de a rupe relaţiile şi cooperarea în lupta lor împotriva talibanilor şi a nebuloasei Al-Qaïda. Ceea ce nu înseamnă că autorităţile de la Islamabad se află într-o situaţie comodă. În Pakistan, ţară musulmană numărând 180 de milioane de locuitori, opinia publică este în mod majoritar anti-americană. Operaţiunea de lichidare a lui Osama ben Laden, organizată de americani pe teritoriul pakistanez, fără aprobarea Islamabadului este văzută ca o încălcare a suveranităţii.
În acelaşi timp, Pakistanul este şi el o victimă a terorismului: în ultimii patru ani, peste 2.400 de persoane au fost ucise în atacurile comise de talibanii pakistanezi.
Washingtonul consideră că zona tribală pakistaneză rămâne una dintre cele mai periculoase din lume, unde reţeaua teroristă Al-Qaida va încerca fără îndoială să-şi refacă potenţialul.
Pentru Pakistan, a cărui economie este considerată în pragul falimentului, miliardele de dolari care vin sub formă de ajutoare din partea Americii sunt esenţiale. Ce se va întâmpla însă dacă în noul context marcat de dispariţia lui Osama ben Laden, americanii îşi vor putea accelera retragerea din Afganistan şi nu vor mai avea nevoie de porturile şi de drumurile pakistaneze pentru a-şi asigura aprovizionarea?
Războiul împotriva terorismului are pentru Pakistan şi o componentă economică vitală, de o natură însă foarte confuză, de u
