În fiecare primăvară, Pâmântul trece prin rămăşiţele de la coada cometei Halley, meteorii arzând în atmosferă şi aducând anual ploaia de meteoriţi eta-Aquaride. Anul acesta, perioada maximă va fi în noaptea de 5 spre 6 mai.
Pentru că luna este nouă, cerul va fi suficient de întunecat pentru ca evenimentul să poată fi observat, numărul meteoriţilor care ajung pe Pământ fiind de 40-60 pe oră, informează NASA, citată de Mediafax.
Condiţiile ideale pentru observaţii sunt: un cer senin şi fără lună, departe de lumina oraşelor şi, în special, înaintea zorilor.
Curentul de meteoriţi eta-Aquaride este format din resturi ale celebrei comete Halley care poate fi observată de pe Pământ la fiecare 76 de ani. Cometa a fost văzută ultima oară în 1986 şi va mai putea fi observată în 2061. Numele de Eta-Aquaride vine de de la faptul că originea aparentă a meteorilor este constelaţia Vărsătorului (Aquaris).
În fiecare primăvară, Pâmântul trece prin rămăşiţele de la coada cometei Halley, meteorii arzând în atmosferă şi aducând anual ploaia de meteoriţi eta-Aquaride. Anul acesta, perioada maximă va fi în noaptea de 5 spre 6 mai.
Pentru că luna este nouă, cerul va fi suficient de întunecat pentru ca evenimentul să poată fi observat, numărul meteoriţilor care ajung pe Pământ fiind de 40-60 pe oră, informează NASA, citată de Mediafax.
Condiţiile ideale pentru observaţii sunt: un cer senin şi fără lună, departe de lumina oraşelor şi, în special, înaintea zorilor.
Curentul de meteoriţi eta-Aquaride este format din resturi ale celebrei comete Halley care poate fi observată de pe Pământ la fiecare 76 de ani. Cometa a fost văzută ultima oară în 1986 şi va mai putea fi observată în 2061. Numele de Eta-Aquaride vine de de la faptul că originea aparentă a meteorilor este constelaţia Vărsătorului (Aquaris).
