Astăzi se împlineşte un an de când preşedintele Traian Băsescu a anunţat tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. Ulterior, pachetul de austeritate a fost modificat, după ce Curtea Constituţională s-a opus reducerii pensiilor, şi a fost decisă majorarea TVA cu 5 puncte procentuale. Însă, aceste măsuri, pentru care guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament nu au reuşit să urnească economia din gaura în care a căzut, deşi au fost anunţate drept salvatoare şi indispensabile de către preşdintele Traian Băsescu. Acum, după 12 luni, tragem linie şi socotim. Bugetul e şi mai sărac, ţara şi mai îndatorată, economia a tot scăzut nesusţinută de Guvern, populaţia a sărăcit. A reapărut inflaţia, o taxă nedeclarată, parşivă, care loveşte nemilos atât în săraci, cât şi în bogaţi.
"Cred că măsurile anticriză luate de Guvern au prelungit recesiunea şi ne-au adus un paradox – recesiune însoţită de inflaţie", a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată. El adaugă că tăierile de salarii au fost mai mari de 25% pentru ca la acestea trebuie să adăugăm şi creşterea preţurilor, adică inflaţia, care este de 8%. Paradoxal, aceste măsuri au împiedicat ieşirea din recesiune şi revenirea economiei în zona creşterii economice. "Tăierea salariilor a dus la reducerea consumului. În România, consumul reprezintă 60% din formarea PIB. Practic măsurile luate au dus la reducerea PIB cu 1,7%. Cum recesiunea a fost anul trecut de 1,2%, practic am putea spune că fără aceste măsuri am fi ieşit din criză", a mai spus directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată.
După un an de reforme, românii sunt cei mai săraci şi demoralizaţi europeni, după cum arată raportul social "România: răspunsuri la criză", publicat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Nivelul sărăciei relative din România se plasează, cu exce
