Chiar dacă a fost extrem de contestată decizia ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, de a transforma o serie de spitale orăşeneşti în cămine pentru bătrâni, se pare că, în Timiş cel puţin, există interes pentru construirea şi amenajarea unor noi centre de zi pentru persoanele vârstnice. Şi aceasta pentru că, din cauza procesului de îmbătrânire a populaţiei, a sărăciei sau a schimbării unor mentalităţi legate de conceptul de familie, pentru tot mai mulţi bătrâni există solicitări de internare în aziluri sau cămine, aceasta în condiţiile în care centrele de acest gen au toate locurile ocupate.
Un număr prea mic de centre în raport cu solicitările
În Timiş, numărul solicitărilor de internare a unor bătrâni în azile sau cămine pentru persoane vârstnice este în creştere, cereri în acest în acest sens fiind făcute individual de persoane ajunse la vârsta a treia dar şi de familiile acestora.
Creşterea numărului solicitărilor de internare a unor bătrâni în centre de zi de specialitate are legătură cu accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei. Conform Consiliului Judeţean Timiş, numărul vârstnicilor de peste 65 de ani a crescut constant în ultimii ani, fiind în prezent de peste 57.500 de persoane, reprezentând un procent de 15,63% din totalul populaţiei adulte, faţă de 13% acum cinci ani. În mediul urban, numărul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani este de 15.780, reprezentând 3,6% din totalul populaţiei urbane, însă în mediul rural numărul persoanelor de peste 65 de ani este de 41.740, reprezentând 12,03% din totalul populaţiei rurale.
Pentru că o parte din aceşti bătrâni nu au familii şi nu se mai pot îngriji singuri, au probleme grave de sănătate sau nu se află în relaţii prea bune cu familia, solicită internarea în cămine de bătrâni.
În raport cu aceste solicit
