Chiar dacă a fost extrem de contestată decizia minis­trului Sănătăţii, Cseke Attila, de a transforma o serie de spitale orăşeneşti în cămine pentru bătrâni, se pare că, în Timiş cel puţin, există interes pentru construirea şi amenajarea unor noi centre de zi pentru persoanele vârstni­ce. Şi aceasta pentru că, din cauza procesului de îmbătrânire a populaţiei, a sărăciei sau a schimbării unor mentalităţi legate de conceptul de familie, pentru tot mai mulţi bătrâni există solicitări de internare în aziluri sau cămine, aceasta în condiţiile în care centrele de acest gen au toate locurile ocupate.

Un număr prea mic de centre în raport cu solicitările

În Timiş, numărul solici­tărilor de internare a unor bă­trâni în azile sau cămine pentru persoane vârstnice este în cre­ştere, cereri în acest în acest sens fiind făcute individual de persoane ajunse la vârsta a treia dar şi de familiile acestora.

Creşterea numărului soli­citărilor de internare a unor bă­trâni în cen­tre de zi de speciali­tate are le­gătură cu accentua­rea procesu­lui de îmbătrânire a populaţiei. Conform Consiliului Judeţean Timiş, numărul vârst­nicilor de peste 65 de ani a cres­cut con­stant în ultimii ani, fiind în pre­zent de peste 57.500 de persoa­ne, reprezentând un pro­cent de 15,63% din totalul popu­laţiei adulte, faţă de 13% acum cinci ani. În mediul urban, nu­mărul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani este de 15.780, repre­zentând 3,6% din totalul popu­laţiei urbane, însă în me­diul rural numărul persoanelor de peste 65 de ani este de 41.740, reprezentând 12,03% din totalul populaţiei rurale.

Pentru că o parte din aceşti bătrâni nu au familii şi nu se mai pot îngriji singuri, au pro­bleme grave de sănătate sau nu se află în relaţii prea bune cu fa­­milia, solicită internarea în cămine de bătrâni.

În raport cu aceste solici­t