Cum o administraţie locală nu poate să rămână izolată, sunt încurajate pe plan local, atât la nivelul primăriilor, cât şi al Consiliului Judeţean Timiş, asocierea şi implicarea în parteneriate menite să implemen­teze proiecte de interes comun şi să atragă fonduri europene. Totuşi, apartenenţa la diverse asociaţii internaţionale presu­pune şi achitarea unor cotizaţii deloc mici, care se presupune că ar trebui amortizate prin beneficiile obţinute de administraţiile locale ca urmare a participării la aceste asocieri. La nivel local există însă o serie de asocieri şi parteneriate care au implicat de foarte multe ori doar plata de cotizaţii din bani publici, fără să se reuşească fructificarea calităţii de membru dată de plata respectivilor bani.

Bani pentru informaţii nefructificate

Probabil că dacă nu ar fi existat acest context economic legat de nece­sitatea luării unor măsuri de auste­ri­tate bugetară, nu s-ar fi luat în discuţie oportunitatea plătirii de către admi­nis­traţiile locale, de ani de zile, a unor coti­zaţii către diverse asociaţii in­terna­ţio­nale, fără ca această calitate de mem­bru cotizant să fie fructificată în mod profitabil pentru administraţiile locale.

De exemplu, abia în acest an au apărut discuţii legate de beneficiile obţinute de către Timişoara ca urmare a plăţii anuale de cotizaţii de către Primărie, aferente calităţii de membru cu drepturi depline în reţeaua Euro­cities, o organizaţie neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, care reuneşte peste 130 de oraşe-metropolă din peste 30 de state europene. Teo­retic, Eurocities “facilitează coope­rarea şi diverse schimburi între ora­şele membre şi promovează proiecte transnaţionale europene”. Acest lucru nu s-a prea întâmplat în cazul Timi­şoarei, deşi Municipalitatea este mem­bru în respectiva asociaţie din 2000, plătind anual sume de ordinu