Misiunea NASA Gravity Probe B (GP-B) a confirmat doua predictii derivate din teoria generalizata a relativitatii a lui Albert Einstein. Experimentul, lansat in 2004, a folosit patru giroscoape ultraprecise pentru a masura un efect geodezic ipotetic - distorsiunea spatiului si timpului in jurul unui corp gravitational - si faptul ca un obiect aflat in miscare de rotatie in jurul propriei axe atrage in acest proces si spatiul si timpul.
Descoperirile sunt publice in Physical Review Letters.
"Imaginati-va Pamantul ca fiind scufundat in miere. Rotatia planetei in jurul propriei axe provoaca turbulente, atragand mierea din jurul ei, in acelasi fel aratand si efectul gravitatiei asupra spatiul si timpul", a declarat Francis Everitt, cercetator principal al misiunii Gravity Probe. "GP-B a confirmat doua dintre cele mai importante teorii ale lui Einstein, care au implicatii profunde in astrofizica", a adaugat cercetatorul.
Potrivit NASA, GP-B a fost indreptat spre o singura stea, IM Pegas, in timpul rotatiei pe o orbita polara a Pamantului. Daca gravitatia nu ar fi afectat spatiul si timpul, giroscoapele de pe Gravity Probe B ar fi aratat aceeasi directie, fara niciun fel de deviere, in timpul rotatiei pe orbita, insa, in confirmarea teoriei lui Einstein, giroscoapele au avut devieri masurabile.
Relativitatea generala sau teoria relativitatii generale este teoria geometrica a gravitatiei, publicata de Albert Einstein in 1916. Ea constituie descrierea gravitatiei in fizica moderna, unifica teoria relativitatii restranse cu legea gravitatiei universale a lui Newton, si descrie gravitatia ca o proprietate a geometriei spatiului si timpului (spatiu-timp). In particular, curbura spatiu-timp este legata direct de masa-energia si impulsul materiei respectiv a radiatiei. Relatia fundamentala a teoriei relativitatii generale este data de ec
