A pictat sute de icoane şi a restaurat biserici vechi. El a donat lăcaşurilor o parte dintre lucrările sale.
Constantin are har şi este o persoană credincioasă. Din copilărie obişnuia să meargă la biserică şi crede că a avut mereu o relaţie aparte cu divinitatea. Prima întâlnire cu arta iconografică a fost însă la 13 ani, când biserica din satul bunicilor săi din localitatea Lunca-Suliţa era pictată. Chipurile îngerilor şi ale apostolilor l-au fascinat.
„Pictorul m-a ajutat să fac prima icoană care îl întruchipa pe Sfântul Ioan de la Suceava. Am făcut icoana după o pictură de pe pereţii bisericii. Nu ştiu cât de reuşită a fost, dar era plină de trăirea unui adolescent care credea în Dumnezeu“, povesteşte Constantin Livadaru.
La pas, spre mănăstirile din zona Moldovei
Pasionat de iconografie, Constantin a decis să urmeze cursurile Liceului de Artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani. „Am vrut să aflu cum lucrau marii iconari ai vremii, ce poveţe ne dă Sfânta Scriptură şi ce canoane trebuie respectate. Talentul fără muncă este egal cu zero. Degeaba ai har dacă îl iroseşti“, a mai spus tânărul. El a avut norocul să întâlnească iconari cu tradiţie care l-au ajutat să pătrundă în tainele acestei meserii.
În adolescenţă, a luat la pas toate mănăstirile, a studiat picturile murale şi icoanele vechi şi a lucrat în tabere cu tematică religioasă, unde a realizat zeci de icoane pe care le-a dăruit prietenilor sau le-a donat bisericilor de la sate.
După terminarea liceului, s-a înscris la Universitatea de Arte Plastice din Iaşi pentru a studia arta restaurării şi conservării monumentelor istorice, îndeosebi biserici şi mănăstiri. Luni întregi a muncit la restaurarea picturii murale de la Mănăstirea Popăuţi, veche de peste 600 de ani, iar acum face parte din echipa care restuareaza Mănăstirirea Dragomirna din judeţul
