Când FMI şi Ungaria au întrerupt acordul de finanţare, în iulie 2010, părea că ţara a rămas pe marginea prăpastiei. Acum, acordul pare o povară de care Ungaria a reuşit să scape.În aceeaşi zi, România şi Ungaria s-au împrumutat de câte un miliard de euro pentru trei ani. Pentru fiecare euro cerut de Trezoreria de la Bucureşti, investitorii au oferit doi. În final, dobânda s-a aşezat la 4,9%.
Pentru fiecare euro cerut de Trezoreria de la Budapesta, investitorii au oferit patru, iar dobânda a fost de 6,1% (mid-swap+2,7). Ungaria nu mai vânduse obligaţiuni în euro din 2009.
Diferenţa de randament vine parţial din termenul mai lung, întrucât investitorii se aşteaptă acum la o creştere a dobânzilor, dar şi din faptul că în cazul României banii vin din rezerva BNR şi au fost eliberaţi înapoi către bănci cu scopul specific de-a asigura finanţarea statului.
Faţă de vara anului trecut, cotaţiile de risc, care influenţează dobânzile la care statul se poate împrumuta, au coborât în ritm susţinut după o primă creştere abruptă. Acum, Ungaria plăteşte 2,5 puncte în plus la dobândă în contul riscului, la fel ca România. Cele două ţări au fost întotdeauna apropiate din acest punct de vedere.
De asemenea, forintul s-a apreciat cu 10% în faţa euro. Spre comparaţie, leul a câştigat doar 5%.
Ungaria a dus „o luptă pe viaţă şi pe moarte" cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat marţi ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, explicând că sub supravegherea FMI statul ungar nu ar fi putut să impună taxele speciale de criză impuse băncilor şi companiilor de telecomunicaţii sau să continue reforma pensiilor, care a inclus şi naţionalizarea de facto a sistemului de pensii private.
„Statul ungar se luptă pentru libertate economică, pentru independenţă financiară, iar prima etapă a fost renunţarea la FMI", a spus Mato
