Banca Naţională continuă să se teamă de inflaţie în acest an, care a crescut peste estimări din cauza majorării preţurilor la produsele alimentare şi combustibili, ceea ce a determinat revizuirea în creştere a prognozei de la 3,6% la 5,1% pe tot anul.
Aprecierea leului cu 10% faţă de dolar în acest an nu a fost de ajuns să oprească creşterea preţurilor la combustibili. De asemenea, nici aprecierea leului faţă de euro cu 5% nu a ajutat foarte mult inflaţia.
În toamnă urmează o creştere a preţului la energia termică, ceea ce va aduce o presiune suplimentară asupra inflaţiei, o problemă care îl urmăreşte pe Mugur Isărescu de 20 de ani, de când se află la cârma BNR.
Preţurile la produsele alimentare au crescut peste aşteptări, iar menţinerea preţului petrolului la un nivel ridicat creează în continuare probleme. Isărescu crede că doar un an agricol bun ar putea susţine procesul de dezinflaţie.
"Prognoza pentru sfârşitul anului nu cuprinde majorarea, care înţelegem că se va întâmpla în toamnă, la energia termică. La combustibili probabil că vor mai fi ceva majorări, nu foarte mari însă. Pentru la anul, atât preţurile produselor din tutun, cât şi preţurile volatile, legume şi fructe, îşi vor diminua sensibil contribuţia", a declarat ieri guvernatorul la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Inflaţia anualizată a depăşit 8% în martie, România înregistrând a doua cea mai mare creştere de preţuri la alimente din regiune, după Bulgaria.
Isărescu consideră că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, astfel că banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru. Leul s-a apreciat cu aproape 5% în raport cu euro de la începutul anului.
"Nu cred că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă şi ne
