În ce măsură există o convergenţă a studiilor privind regenerarea cardiacă, despre rolurile pe care proteina HMGB1 şi terapiile celulare, dar şi telocitele le pot juca în refacerea miocardului, şi, nu în ultimul rând, despre felul în care performanţele unui laborator din România pot atrage atenţia cercetătorilor din lumea... civilizată, aflăm din interviurile acordate de dnii dr. Maurizio C. Capogrossi şi acad. Laurenţiu M. Popescu, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“.Un grupaj realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

• Cu toate că România alocă pentru activităţile de cercetaredezvoltare doar jumătate de procent din PIB, ceea ce situează ţara noastră pe unul din ultimele locuri din Europa, şi în pofida faptului că fondurile alocate cercetării sunt invariabil primele sacrificate atunci când austeritatea bugetară cronică, dar acutizată în anii din urmă, se face tot mai simţită, şi mai ales dacă ţinem seama că, adesea, nici măcar proiectele care câştigă finanţări prin competiţie naţională nu pot fi desfăşurate normal deoarece statul nu îşi ţine angajamentele asumate, în toate aceste condiţii puţin spus vitrege, în România se face cercetare. Mai mult, există centre care obţin rezultate deosebite şi, prin dotările pe care la au – în special umane – reuşesc să facă performanţă în domenii de vârf ale ştiinţei. E drept, nu multe. Poate excepţiile care confirmă regula, dar ele există. Cu atât mai mult, atunci, performanţele acestora merită evidenţiate, mai ales când rezultatele au o reală relevanţă internaţională, iar oamenii de ştiinţă români sunt „în prima linie“ a cercetării fundamentale. Credem în puterea exemplului... • Despre telocite şi despre rezultatele grupului de cercetare condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, totodată şi dir