Programul început în urmă cu aproape doi ani de Guvern cu scopul de a relansa construcţiile şi economia s-a transformat într-unul social, prin care au fost sprijinite băncile, a fost stopată scăderea preţurilor, iar 40.000 de români au reuşit să cumpere locuinţe cu avansuri mici, dar la dobânzi pe care le pot obţine şi multinaţionalele din România pentru angajaţii lor. A patra variantă a programului are însă toate şansele să fie şi ultima, scrie revista Business Construct, în numărul din luna mai.
"Sprijinim prin garanţii de stat procesul de relansare a creditării şi deblocarea unui domeniu economic important - cel al construcţiilor", afirma în iulie 2009 premierul Emil Boc, cu ocazia acordării primului împrumut prin programul Prima casă, văzut drept una dintre măsurile active de relansare a economiei.
Relansare care nu a venit în primii doi ani, ţinând cont că piaţa construcţiilor a scăzut în acest interval cu 25%, iar din PIB s-au "evaporat" aproximativ 15 miliarde de euro. În acest timp, statul a garantat împrumuturi pentru achiziţii de locuinţe de peste 1,6 miliarde de euro, a căror "factură" finală va fi decontată în următorii 20-30 de ani.
În iulie 2009 doi tineri bucureşteni cumpărau un apartament cu două camere în Colentina pentru 54.500 de euro de la o doamnă de 50-60 de ani. Ziarul Financiar realiza o analiză despre efectele acestor tranzacţii şi nota: "Dacă banii se întorc la bancă, efectul e zero".
În intervalul iulie 2009 - februarie 2011 depozitele populaţiei au crescut cu circa 2,7 miliarde de euro. Câţi din banii garantaţi în Prima casă s-au întors la bănci? Nu există date, dar în timp ce băncile acordau prin Prima casă credite fără niciun risc la o dobândă de 5,5-6%, în funcţie de valoarea EURIBOR, pentru depozite dobânzile în euro au ajuns la o medie 3,3%.
Cu alte cuvinte, un program bun pentru bănci, cu atâ
