Cele mai importante patru proiecte pe care Ministerul Economiei încearcă să le facă în parteneriat public privat au o valoare de 10 miliarde de euro, dar despre multe dintre ele se discută de mai bine de 20 de ani.
Oficialii instituţiei explică aceste tergiversări fie prin venirea crizei, fie prin faptul că anumite proiecte aveau nevoie de un anumit context pentru a deveni viabile economic, dar uită să precizeze şi impactul pe care multiplele schimbări de strategie energetică, de la o guvernare la alta, l-a avut asupra unor investiţii uriaşe.
Pe lista proiectelor prioritare pe care Ministerul Economiei le are în vedere pentru parteneriate public private sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (4 mld. euro), hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti (peste 1 mld. euro), proiectul de terminale de gaze AGRI (1,2-4,5 mld. euro) şi ca noutate un proiect la termocentrala de la Doiceşti (0,7 mil. euro).
"Am semnat un acord de dezvoltare în 2008 poate fiind prea optimişti în legătură cu realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Esenţial acum este să refacem acţionariatul pentru că de acest lucru este condiţionat întregul proiect", a spus Dragoş Popescu, directorul general al EnergoNuclear, compania de proiect pentru cele două reactoare noi de la Cernavodă. El nu spune că a fost un eşec plecarea a patru investitori străini dintre cei şase pe care compania reuşise să-i atragă în 2008, ci că "într-un efort de dezvoltare", aşa cum caracterizează încercările de a lansa cel mai ambiţios proiect energetic local în valoare de 4 miliarde de euro, este normal să se întâmple şi astfel de lucruri.
"Energia este o afacere extraordinară. Cu siguranţă se vor găsi oameni care să bage bani", a mai spus Popescu.
Al doilea proiect gigant pe care Ministerul Economiei promite să-l facă în parteneriat public privat este hidrocentrala cu acumul