Nu doar fast-foodul este vinovat pentru numărul atât de mare de diabetici din ultimii ani. Se pare că, la un moment dat în evoluţia omenirii, am suferit o serie de modificări genetice care ne-au crescut predispoziţia pentru această maladie, spune o teorie lansată recent.

Niciodată în istoria omenirii diabetul nu a făcut mai multe victime ca în prezent. Până de curând, specialiştii puneau fenomenul pe seama alimentaţiei moderne, bogată în alimente rafinate şi hipercalorice, care produc creşteri şi scăderi bruşte ale glicemiei, favorizând rezistenţa la insulină. Noile cercetări susţin însă că, dincolo de modul în care ne hrănim, există şi un factor genetic ce creşte predispoziţia pentru această maladie a epocii moderne.

Cu câteva mii de ani în urmă, când omenirea a trecut de la statutul de vânător-culegător la cel de agricultor, ADN-ul a suferit câteva modificări ce joacă un rol-cheie în mecanismul de declanşare a diabetului. Aşadar, tot alimentaţia a fost cea care ne-a „înzestrat" cu această boală, dar cu mult mai mult timp în urmă decât se credea.

Eurasia, purtătoare de variaţii genetice

Cercetătorii Universităţii „Texas A&M" din SUA, împreună cu cei de la Spitalul Memorial „Chang Gung" din Taiwan, au analizat genetic populaţii din 207 regiuni ale Globului. În urma studiului, specialiştii au observat că genele care controlează un hormon numit GIP au suferit mutaţii la anumite populaţii din cele analizate. GIP stimulează secreţia insulinei după masă. Noile variante ale acestor gene determină o scădere a secreţiei de insulină, crescând riscul de diabet. Ele au fost descoperite la aproximativ 50 la sută din locuitorii Europei şi Asiei, unde incidenţa diabetului este mai ridicată, şi la numai 5 la sută din populaţia Africii, continent mult mai puţin afectat de diabet.

Mutaţiile ar fi apărut, potrivit studiilor, cu aproximativ 8.100