Conducerea Uzinei Mecanice (UM) Cugir solicită promovarea şi adoptarea unui act normativ care să permită anularea datoriei istorice pe care societatea o are faţă de Ministerul Finanţelor Publice, pentru a putea investi în modernizarea liniei de producţie. Chiar dacă societatea funcţionează acum pe profit, majorările şi penalităţile de întârziere la plată depăşesc, în majoritatea cazurilor, cu mult volumul debitului de bază.
Până în anul 1990, obiectul de activitate al întreprinderii a fost diversificat continuu, prin dezvoltarea de noi capacităţi destinate produselor civile, dintre care amintim: maşini, unelte şi agregate, produse electrocasnice, produse industriale.
Ca urmare a evoluţiei pieţelor specifice şi a restructurării principalilor beneficiari interni, şi anume structurile de apărare şi ordine publică, începând cu anul 1997, întreprinderea a demarat un amplu proces de restructurare de personal.
În urma disponibilizărilor, potrivit directorului general UM Cugir, Nicolae Conţan, s-a menţinut un nucleu minim de specialişti capabili să întreţină capacitatea de producţie militară şi să permită repornirea acestora în condiţii ulterioare favorabile. Au fost menţinute doar sectoarele de productivitate civilă rentabile, care au fost, la rândul lor, dimensionate corepunzător, în vederea eficientizării şi s-a renunţat la sectoarele civile, pentru care nu s-a prevăzut o evoluţie favorabilă a pieţelor prin vânzarea acestora ca active sau ca afacere de asociere.
În 2001, au fost demarate programe de investiţii care să permită achiziţionarea de tehnologii şi know-how necesar producerii de armament şi muniţie agreat NATO, în perspectiva de atunci, referitoare la aderarea României la structurile euroatlantice. Linia mecanică necesară pentru producerea acestui tip de muniţie a fost implementată doar în anul 2010.
Societatea comercială
