Comisia Europeană a prezentat noua strategie pentru protejarea şi ameliorarea stării biodiversităţii în Europa în cursul următorului deceniu. Strategia include şase ţinte care încearcă să combată principalele cauze ale pierderii biodiversităţii, de natură să reducă presiunile asupra naturii şi a serviciilor ecosistemice din UE prin conectarea obiectivelor ţinând de biodiversitate la politicile sectoriale cheie.

Sunt abordate şi aspectele globale ale pierderii biodiversităţii, garantând astfel contribuţia UE la combaterea pierderii biodiversităţii în întreaga lume. Strategia corespunde angajamentelor luate de UE anul trecut la Nagoya, în Japonia.

Degradarea biodiversităţii provoacă pierderi sociale şi economice uriaşe pentru UE. Polenizarea prin intermediul insectelor, de exemplu, care este în declin accentuat în Europa, are în UE o valoare economică estimată la 15 miliarde euro pe an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare la nivel mondial.

Strategia adoptată conţine şase obiective. În Uniunea Europeană, pierderea diversităţii este provocată în principal de modificări ale utilizării terenurilor, poluare, supraexploatarea resurselor, răspândirea necontrolată a speciilor alogene şi schimbările climatice. Numai 17% dintre habitatele şi speciile evaluate au o stare de conservare favorabilă, iar majoritatea ecosistemelor nu mai sunt capabile să ofere serviciile optime din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cum ar fi polenizarea culturilor, aer şi apă curate şi tinerea sub control a inundaţiilor şi a eroziunilor.

Ritmurile mondiale actuale de dispariţie a speciilor sunt de până la 1 000 de ori mai ridicate decât cele naturale, în principal din cauza activităţilor umane. În Uniunea Europeană circa 25% dintre speciile animale europene, incluzând mamiferele, amfibienii, reptilele, păsările şi fluturii sunt în pericol de dispariţie, iar 88%