Nicolai Pacev
"Ca un nebun, ca un blestemat, am mers din casa in casa si din sat in sat. Pe jos, cu bicicleta, cum am putut. Am facut liste si fotografii, cu toti cei din neamul romanesc aflati in Kozlodui si in satele din imprejurimi. Ca sa se stie adevarul, sa nu ne mai poata minti, si copiii nostri sa afle ce radacini au aici, la sud de Dunare. Uitati-va: cele mai frumoase case, cele mai mandre gospodarii sunt ale celor din neamul romanesc! Asa a fost intotdeauna, si de-asta bulgarii ne-au aruncat in obraz cu dispret si invidie, ca suntem vlahi neispraviti", spune Nicolai Pacev si revarsa pe masa o arhiva uriasa de fotografii. Fotografii cu case. Atat! Fiecare imagine are scrisa pe spate familia de proprietari romani. Fotografiile sunt facute chiar de Pacev, unele stangace, altele un pic neclare din cauza aparatului ieftin cu care a lucrat. Imagini ce nu au nimic impresionant in sine. Impresionanta este indarjirea acestui barbat, care timp de ani de zile a strans o arhiva, ca o marturie stranie a dorintei de a fi a romanilor de la sud de Dunare. Langa teancul de fotografii noi, domnul Pacev aduce altele, vechi: "Aici sunt stramosii nostri. Preoti, invatatori, tarani. Uitati cum sunt imbracati si ce mandri sunt. Acestia sunt romanii de pe la 1900, si printre ei este si familia mea, din neamul lui Rata. Toti au muncit si au trait aici. Au facut ca partea asta din Bulgaria sa fie candva infloritoare. Unii au murit pentru pamanturile astea si acum noi, urmasii lor, nu avem dreptul nici macar sa ne vorbim limba". In timp ce vorbeste, mainile ii tremura, rasfirand fotogafiile vechi, mangaind chipurile sterse de vreme. Apoi Nicolai Pacev ma ia de mana si ma duce prin alte camere ale casei sale, un adevarat muzeu al romanitatii din Bulgaria, un labirint al disperarii si al neputintei, un loc in care adevarul se lupta cu uitarea.
Pacev, in locuinta s