Marian Vanghelie a dezvoltat vineri o propoziţie, dar nu asta e ştirea. Ştirea e că Vanghelie a vorbit exact ca Parlamentul Europei către Comisia Europeană: "Să ne asigurăm că media nu diseminează prejudecăţi împotriva comunităţii rome şi promovează o imagine pozitivă a diversităţii". În mod legitim, o să vă-ntrebaţi Cum, a zis Marian aşa ceva? Practic, da. Comparaţi: "Să nu mai zică cei de la presă că, dacă vin aici pe la noi, rămân fără inel. Că nu e aşa. Când vin, le dăm cadou un inel sau un ceas". Tandea pe mandea.
Vanghelie s-a aflat vineri pe Prelungirea Ferentari. Odată cu el, a atins Polul Sud al sărăciei şi austriacul Hannes Swoboda, eurodeputat socialist. Cred că mulţi şi-ar da ceasul şi ghiului ca să audă cum i s-au tradus explicaţiile tehnice ale lui Vanghelie. Eurosocialistul a fost adus ca să vadă ce n-a prevăzut Buxellesul, deşi nu se poate opri din strategii în chestiunea romă.
Europa e în plin Deceniu de integrare a romilor. Numai că, din lipsă de viziune, l-au lansat în 2005. Sigur, totul a mers minunat doi ani, cât timp tradiţiile atât de bine prezervate în documentele UE s-au manifestat în afara graniţelor comunitare. După care s-au trezit că România îşi delocalizează serviciile la domiciliu şi buzunare. Brusc, teoria europeană s-a lovit de practica meşteşugarilor de yale, artizanilor de pontoarce, hamalilor de bancomate, experţilor în descarcerare seifuri. Fireşte, nimeni n-ar fi făcut oficial aceste asocieri, dacă francezilor nu le scăpa anul trecut cuvântul "rom" pe îndreptarele de expulzare în masă trimise poliţiei şi jandarmeriei.
Acum, Europa şi-a luat seama şi a lansat o nouă Strategie. E drept că, prin ea, disputa franco-română Dacă romul tău e în ţara mea, cine răspunde? a primit răspunsul foarte european: "Incluziunea populaţiei rome este responsabilitatea atât a tuturor statelor membre, cât şi a instituţiilor UE".
