Unii istorici arădeni nu vor să se piardă datele despre cartiere şi de aceea au început să scoată monografii. Printre aceştia se numără şi Doru Sinaci şi Ioan Haţegan. Micălaca, este unul dintre cartierele pe care istoricii l-au avut în vizor.
Ei au constatat faptul că, de multe ori, istoria unei localităţile începe cu prima atestare documentară. Dar, prima atestare documentară, nu înseamnă că la acea dată a avut loc întotdeauna întemeierea unei aşezări.
În decursul timpului teritoriul municipiului Arad, ne-a oferit numeroase descoperiri arheologice, care au fost încadrate în diferite epoci istorice. Urmele arheologice descoperite pe teritoriul municipiului dovedesc o locuire încă din epoca străveche şi veche.
Pe raza municipiului de-a lungul timpului au fost descoperite o serie de materiale arheologice aparţinătoare neoliticului. O daltă de piatră şlefuită a fost găsită şi în cartierul Micălaca.
În acest cartier, în apropierea Uzinei de Apă, pe lângă pârâul numit valea Firiteazului, se găseşte un tell eneolitic (cultura Tisa III-Tiszapolgár) pe suprafaţa şi din prejma căruia au fost descoperite (în anii 1973,1976, 1981,1983) materiale arheologice.
Materialul arheologic recoltat de la suprafaţă constă din fragmente ceramice bogat ornamentate şi un fragment de topor din piatră, şlefuit. Pasta conţine uneori nisip fin şi este de culoare brună la exterior, neagră la interior şi cenuşie. Ornamentele constau din striuri neregulate (Bensenstrich), regulate cu piepten (Kamstrich), triunghiuri haşurate, incizii, caneluri fine, caneluri late-orizontale sau oblice, bandă în zig-zag ornamentată cu impresiuni fine, semilunare, puncte imprimate, alveole, crestături, impresiuni cu o lamă triunghiulară sau cu piaptănul. Dintre ornamente menţionam brâul alveolat sau crestat, butonii conici, proeminenţa-creasta de cocoş, s.a.
Dintre forme amintim: c
