Skopelos, cea mai verde insulă a Greciei, este populată de... brăileni! Primarul capitalei insulei se mândreşte cu originea sa românească – mai precis, brăileană! - şi chiar a-nvăţat să vorbească româneşte, pentru a se simţi mai aproape de origini, după ce a aflat de unde se trag strămoşii lui şi mai ales după ce a vizitat Brăila.

Skopelos este insula grecească din vestul mării Egee cunoscută pentru abundenţa vegetaţiei. Este cea mai mare din grupul insulelor Sporades, aflându-se în estul zonei continentale a Greciei, la nord-est de insula Euboea, fiind parte a prefecturii Magnesias, din zona Tesaliei. Skopelos se numeşte atât insula, cât şi principalul port şi capitala. Legendele spun că Skopelos a fost fondată de Staphylos (=strugure), unul dintre fiii lui Dionysos si ai prinţesei Ariadne, dar istoricii spun că insula este atestată în epoca târzie a bronzului, când era cunoscută drept Peparethos. Insula a fost colonizată de cretani, care au început să cultive aici viţa-de-vie şi să facă vinuri foarte bune, ocupaţie de la care este posibil să se fi făcut legătura mitolo­gică între numele insulei şi zeul vinului. Insula era renumită în Antichitate pentru vinurile sale.

După ce a fost subordonată politic mai întâi Atenei, apoi, pe rând, regatului lui Alexandru Macedon, Imperiul Roman, Imperiului Bizantin şi Imperiul Otoman, Skopelos a devenit parte a Primei Republici Elene sub Protocolul de la Londra, care i-a confirmat suveranitatea în 1830, pe 3 februarie. În timpul celui de-al doilea război mondial, insula a fost sub dominaţia Axei, ocupată iniţial de Regatul Italiei (iunie 1941-septembrie 1943), apoi de Germania Nazistă (septembrie 1943-octombrie 1944). Skopelos, ca şi restul Greciei, s-a întors la stilul democratic de guvernare în 1944. Cel mai probabil, multe familii de brăileni s-au stabilit pe insulă în timpul ocupaţiei otomane, dar şi în timpu