Pietre funerare vechi de cinci sute de ani zac uitate într-un depozit al Bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. Lespezile aparţin soţiei lui Dimitrie Cantemir, Familiei Racoviţeştilor, domnitorului Laiotă Basarab cel Bătrân sau lui Popa Costea, mai toţi aceştia fiind contemporani cu Ştefan cel Mare şi cu Vlad Ţepeş

La mijlocul secolului trecut, între 1944 şi 1946, Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului trecea printr-o amplă lucrare de restaurare. Momentul a dus la scoaterea din biserică a lespezilor de piatră ale boierilor şi voievozilor din Ţara Românească, dar şi din Moldova, care s-au retras din Nordul ţării în urma ameninţării otomane, în secolul al XV-lea. Mormintele acestora au fost păstrate timp de patru secole în biserică, întrucât ei erau ctitorii acesteia. Printre cele mai importante vestigii se numără piatra funerară a voievodului Laiotă Basarab, cel cunoscut oficial drept Basarab al III-lea cel Bătrân. Acesta a fost domnitor al Ţării Româneşti în mai multe perioade din intervalul noiembrie 1473 - noiembrie 1477, dar mărturiile vremii îl consemnează ca un fidel al Semilunei. Tocmai de aceea, Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş şi-au unit în fruntea unei armate care a învins oştenii lui Laiotă, undeva lângă Târgovişte. În decembrie 1476, Laiotă, în fruntea unui contingent otoman, înaintează spre Bucureşti şi reuşeşte să-l asasineze pe Vlad Ţepeş, undeva între Giurgiu şi cetatea de scaun.

Răzbunarea vine din partea lui Ştefan cel Mare, care în noiembrie 1477 năvăleşte în Ţara Românească şi, în urma unei bătălii, îl ucide pe Laiotă.

O altă piatră funerară aparţine unui preot din Şchei, denumit Popa Costea, un apropiat şi protejat al lui Laiotă Voievod. O parte din familia Racoviţă a fost înhumată în Biserica Sf. Nicolae, însă cea mai reprezentativă figură feminină ale cărei rămăşiţe au sălăşluit aici a fost Casandra Can