Ce spune uciderea terorisului numarul unu al planetei, Osama bin Laden, despre puterea Americii? Se poate vorbi despre un declin al SUA, sau despre o revenire? Dar daca privim complet gresit chestiunea declinului?
Joseph S. Nye, profesor la Harvard si autor al lucrarii "Viitorul puterii", analizeaza mitul declinului american pentru Al Jazeera si demonstreaza ca este vorba mai degraba despre o chestiune de psihologie decat o schimbare in resursele de putere.
Cand un stat este superior in resurse de putere, observatorii spun ca situatia este hegemonica. Astazi, spun multi experti, puterea altor tari este in crestere, iar pierderea influentei americane in Orientul Mijlociu revolutionar indica declinul "hegemoniei americane", incepe Joseph S. Nye.
Insa termenul este confuz. In primul rand, posesia resurselor de putere nu inseamna intotdeauna ca poti obtine rezultatele dorite. Nici macar recenta moarte a lui Osama bin Laden nu spune nimic despre puterea americana.
Pentru a vedea de ce, trebuie analizata situatia de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. SUA aveau peste o treime din productia mondiala si o superioritate absoluta in arme nucleare. Multi considerau America o hegemonie globala. Cu toate acestea, SUA nu au reusit sa prevada "pierderea" Chinei, "desfasurarea" comunismului in Europa de Est, nu au prevenit blocajul din razboiul din Coreea, infrangerea Frontului national de eliberare din Vietnam si nu au dislocat regimul castro din Cuba.
Chiar si in era asa-zisei hegemonii americane, studiile arata ca doar o cincime din eforturile Americii de a produce schimbare in tari prin amenintari militare au avut succes, in vreme ce sanctiunile economice au functionat doar in jumatate din cazuri.
Cu toate acestea, multi cred ca superioritatea de putere a Americii este hegemonica, si ca va intra in declin, asa c