Moldovenii sunt mari amatori de mămăligă, oltenii nu se încurcă atunci când vine vorba de un păhărel, în timp ce muntenii preferă legumele şi fructele, iar ardelenii lactatele. Specialiştii spun că „meniul“ zilnic al românilor diferă de la regiune la regiune în funcţie de venituri, dar şi de educaţie, tradiţie şi religie.

Preferinţele alimentare ale românilor au ajuns uneori chiar motiv de bancuri. Astfel, moldovenii sunt „mămăligari", oltenilor le cam place băutura, iar cei de la munte nu trăiesc fără brânză, lapte şi carne. Folclorul se regăseşte însă în statistici. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut moldovenii au consumat fiecare câte 2,1 kilograme de mălai, în timp ce restul românilor au mâncat puţin mai mult de jumătate de kilogram de mămăligă.

Citeşte şi:

Evoluţia bolilor la români: „De la 1700, încep marile necazuri ale poporului"

Alimentaţia românilor de altădată: Mihai Viteazul, poreclit „Mălai-Vodă"

Locuitorii din nord-estul ţării mai conduc detaşat şi în topul consumatorilor de ouă. Cu o medie de 14,4 bucăţi în ultimul trimestru din 2010, moldovenii au depăşit următoarea regiune din „top", anume vestul, care consumă doar 13,7 ouă pe cap de consumator. Moldovenii preferă şi mâncărurile tradiţionale, brânza şi smântâna fiind alimente care au înregistrat în această zonă un consum mai mare, de 1,68 de kilograme, comparativ cu 1,3 kilograme în restul ţării.

„Bucătăria moldovenească este foarte apreciată. Au venit şi prieteni de-ai mei din străinătate cărora le-a plăcut mult tochitura tradiţională. În ceea ce priveşte regimul, am încercat să mănânc cât mai echilibrat şi cu cât mai puţine grăsimi. Şi da, chiar îmi place mămăliga", a declarat Cornelia Grecu (25 de ani), din Iaşi.

Pâinea se vinde bine în sudul ţării

Locuitorii din sudul şi sud-vestul ţării se