În urmă cu o săptămână, EVZ a relatat drama unei românce care a devenit prizonieră într-o societate în care emigrase cu toată încrederea. Povestea Elenei Petrov şi cea pe care o vom prezenta astăzi au rolul de a atrage atenţia româncelor care văd în emigrare o şansă, iar în iubiţii de origine străină - \"prinţi pe cai albi\", veniţi să le salveze. Sursa: Libertatea.ro

Atât Elena, cât şi Rodica Viorica Lazăr sunt două românce a căror poveste a început ca un basm.

Locuiesc în sudul Italiei, nu au împlinit încă vârsta de 30 de ani, dar experienţa pe care cele două au avut-o pot ajuta alte zeci de femei să evite o dramă. Avem povestea a două românce care vorbesc despre abuzurile şi violenţele din partea soţilor şi despre cât e de dificil să lupţi pentru custodia copilului într-o ţară în care eşti străină şi fără sprijin. Nici Elena, despre a cărei poveste am relatat pe 1 mai, nici Rodica, nu au ales să-şi spună povestea pentru a fi judecate, ci pentru a primi un sfat şi pentru a oferi tinerele românce o altă imagine a ceea ce înseamnă emigrarea.

Rodica Lazăr (26 de ani) a plecat din România în Italia, unde mama ei locuia de mai mulţi ani. La scurt timp l-a întâlnit pe viitorul soţ, dar povestea de dragoste s-a transformat, în câteva luni, într-un coşmar. Singurul scop pe care românca îl are acum este să nu piardă copilul născut din relaţia eşuată. Tânăra spune că are impresia că totul este împotriva ei: de la asistenţii sociali şi până la judecătorul care a acordat custodia micuţului fostului său soţ. Cu toate acestea, nu şi-a pierdut speranţa că va putea reintra în drepturile părinteşti.

În timpul facultăţii de finanţe–bănci, din cadrul Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti, Rodica s-a angajat la o societate de credite bancare. Totul părea că merge bine în viaţa ei, până a decis să abandoneze totul şi să se mute în Itali