Gheorghe Bârlea, profesor universitar doctor, titular la Facultatea de Litere, Catedra de Limbi Clasice, Balcanice şi Slave, din cadrul Universităţii „Ovidius" din Constanţa, a predat în ţări precum Cehia, Franţa, Spania, Statele Unite ale Americii sau Canada. În urma acestei experienţe, Bârlea constată că, în timp ce studenţii români se remarcă individual, cei europeni se descurcă mai bine în grupuri.

Mai mult, profesorul Bârlea susţine că studenţii români nu reuşesc să-şi dezvolte nivelul de cunoştinţe fundamentale, din cauza instabilităţii politice şi economico-sociale, care a devenit o caracteristică a României de după '89. Tinerilor care abia acum se pregătesc să intre în ciclul de învăţământ superior, Gheorghe Bârlea le recomandă să ştie ce vor şi să aleagă din plăcere o facultate.

Sunteţi expert pe termen lung în proiectul „Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România". Care este contribuţia dumneavoastră la acest proiect?

În primul rând, sunt unul dintre cei opt experţi-autori ai ­Metodologiei de realizare a Cadrului Naţional al ­Calificărilor din Învăţământul Superior din România, început într-un proiect anterior, dar definitivat prin DOCIS şi adoptat ca atare de Guvernul României, cf. O.M. nr. 4430/29.06.2009. Apoi, în această calitate, am participat la selecţia succesivă a celorlalţi experţi pe termen lung şi mai ales a celor pe termen scurt, implicaţi ulterior în derularea proiectului. În al treilea rând, am coordonat ­procesul de realizare şi validare a grilelor de competenţe pentru un domeniu din învăţământul ­superior vocaţional, mai ­precis, pentru cele cinci programe ­prevăzute în H.G. 635/2008 pentru domeniul fundamental de studii „Teologie". În sfârşit, sunt unul dintre cei şase autori ai Raportului de ţară cu privire la cadrul naţional al calificărilor, numit foarte complicat „Rapor