Randamentele obţinute de fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au scăzut cu 2,5 puncte procentuale în ultimele şase luni, rata de rentabilitate anualizată medie a celor nouă fonduri de pe piaţă ajungând la 14,1% în aprilie, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Scăderea este de peste o jumătate de punct procentual comparativ cu nivelul din luna precedentă.
Fondurile de pensii au avut câştiguri mai mici din investiţii în ultimele luni deoarece dobânzile la depozite au scăzut semnificativ, iar bursa a înregistrat un avans de numai 12,5% în ultima jumătate de an. În plus, spun analiştii, piaţa locală de capital nu permite un spaţiu de mişcare foarte larg pentru administratorii fondurilor de pensii.
"Scăderea randamentelor nu iese dintr-un registru al normalităţii, fiind caracteristică întregii pieţe financiare. Dacă administratorii ar avea posibilitatea să investească într-o piaţă de capital dezvoltată, ar putea să-şi diversifice plasamentele şi să obţină randamente mai mari. Bursa rămâne un exponent interesant, dar care nu îşi îndeplineşte în totalitate rolul", comentează Mihai Chişu, broker la IFB Invest.
Totuşi, toate cele nouă fonduri administrate privat au după aproape trei ani de funcţionare rate de rentabilitate mai mari decât pragul minim la nivel de piaţă stabilit de CSSPP, arbitrul sistemului de pensii private. Pragul minim de rentabilitate era de 6,9% în aprilie, în timp ce randamentele fondurilor variau între 10,9% şi 14,8%.
Cea mai mare rată anualizată de rentabilitate a fost înregistrată de fondul Aripi administrat de Generali, al treilea fond de pensii obligatorii după valoarea activelor administrate şi singurul încadrat în categoria de risc ridicat. Fondul Vital al olandezilor de la Aegon a înregistrat cea mai scăzută rată de rentabilitate, de 10,9%.
Ratele de r
