* ADEVĂRUL
* Cum a pus FMI mâna pe Europa
Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional avea operaţiuni neînsemnate şi se vorbea chiar de desfiinţarea instituţiei. În prezent, tot mai multe ţări depind de organizaţie. În rubrica "Dosar" din această săptămână, "Adevărul" îţi arată cum un politician abil a reuşit să profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI. Înainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaţional acorda credite numai statelor sărace, din lumea a treia. Ţările care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia. În spatele uşilor închise, se vorbea chiar de desfiinţarea organizaţiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrabă o instituţie cu titlu onorific.
* Fondul, sac fără fund
În prezent, capacitatea de creditare a Fondului este de 243 de miliarde de dolari. În următoarele luni, aceasta va creşte până la 450 de miliarde de dolari, ca parte a planului de a majora aceste fonduri la 750 de miliarde de dolari (obiectiv stabilit de ţările din grupul G20 în octombrie 2010). În plus, Fondul deţine şi rezerve de aur de aproximativ 3.140 de tone. 140,7 miliarde de euro este valoarea împrumuturilor acordate de FMI în Europa în anii de criză.
* Cine şi cum îşi împarte puterea Fondului
Cei 24 de membri ai Consiliului Guvernatorilor al FMI sunt aleşi de ţări sau grupuri de ţări pentru a le reprezenta. Voturile acestora în Consiliu se împart direct proporţional cu contribuţia fiecărui stat. În prezent, cei mai mari cinci contributori sunt, în ordine, SUA, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Însă, anul trecut, conducerea Fondului a hotărât că este timpul ca această structură să fie actualizată pentru că nu mai era reprezentativă pentru ierarhia economică reală. Discuţiile au pornit în contextul în care ţările emergente puternice precum China, Brazilia şi India au
