Anul acesta, pentru contribuabilii din România, ziua libertăţii fiscale este 30 mai, cu două zile mai târziu decât anul trecut. Altfel spus, în țara noastră, povara fiscală este la un asemenea nivel încât românii muncesc pentru stat 149 de zile, adică aproape cinci luni!
Ziua libertății fiscale este un indicator care ilustrează în mod sugestiv povara fiscală dintr-o țară. Dreptul de proprietate intelectuală asupra acestui indicator este deținut de Tax Foundation din SUA.
El se calculează pornind de la raportul procentual dintre totalitatea cheltuielilor publice și produsul intern brut. Procentul respectiv este convertit în numărul de zile dintr-un an, ceea ce ajută contribuabilii să înțeleagă mai bine ce procent din totalitatea bogăției create într-o țară într-un an este cheltuită de către guvern. Alte organizații calculează povara fiscală ca raport procentual între veniturile bugetare și PIB, argumentând că astfel se ține cont de nivelul prelevărilor obligatorii. Totuși, o astfel de abordare subestimează nivelul intervenţiei guvernului atunci când bugetul statului este în deficit.
Deficitul bugetar este de fapt doar o povară fiscală amânată deoarece el se adaugă datoriei publice, care va fi acoperită prin impozite, contribuții sociale și taxe viitoare. Ambele modalități de calcul subestimează povara fiscală totală deoarece ele nu țin cont nici de parafiscalitate, nici de componenta sa nemonetară, generată de birocrație, incertitudine și instabilitate legislativă etc.
Potrivit Eurostat, în 2010, cheltuielile publice din România au reprezentat 40,8% din PIB. Aceasta reprezintă 149 de zile dintr-un an, adică cinci luni fără o zi. Doar deficitul bugetar (6,4% din PIB, adică 18,77% din încasările bugetare!) reprezintă echivalentul a 23 de zile dintr-un an.
Ca orice indicator, ziua libertății fiscale are limitele sale. Avantajul său maj
