Luni, 9 mai, cu mic cu mare, Târgu Mureşul s-a înscris în calendarul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Europei. Tot cu acest prilej, a fost sărbătorită şi Ziua Independenţei şi Ziua Victoriei, care au completat simbolistica zilei de 9 mai. Trecând peste festivism şi depuneri de coroane, în spatele acordurilor Odei Bucuriei, imnul oficial a Europei, am sărbătorit independenţa dar uităm să spunem că la 134 de ani distanţă de la discursul lui Kogălniceanu, suntem nevoiţi să dansăm cum ne cântă alţii, iar termenul de independent îl mai găsim doar în DEX. Apoi am sărbătorit vicoria. Care victorie, cea despre care se tot vorbeşte, cea din 1945, nu ne-a adus decât belele, tăvălugul sovietic care a urmat a tăiat de la rădăcină spiritualitatea românească, lăsând loc comunismului. Nu în cele din urmă, am sărbătorit Ziua Europei, la care din păcate am aderat pe uşa din dos, iar acest lucru îl simţim astăzi, prin starea jalnică a economiei, a agriculturii, a sănătăţii şi educaţiei noastre. De la Deşteaptă-te române la Odă Bucuriei, nu e decât un pas, dar care cu greu îl putem face cu capetele plecate, cu tristeţe şi lipsă de speranţă instaurată în sufletele noastre. Uităm că ne înstrăinăm de propria noastră identitate, iar la capitolul victorii, nu ştiu să fi contabilizat una în ultimii 20 de ani. Un celebru personaj spunea: „Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale, mă gândesc la ţărişoara mea, la România, la fericirea ei, la progresul ei, la viitorul ei!” Din păcate alte personaje ale prezentului gândesc cu totul altfel, şi atunci ce însemnătate mai are Oda Bucuriei peste neamul românesc?

Luni, 9 mai, cu mic cu mare, Târgu Mureşul s-a înscris în calendarul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Europei. Tot cu acest prilej, a fost sărbătorită şi Ziua Independenţei şi Ziua Victoriei, care au completat simbolistica zilei de 9 mai. Trecând peste festivism ş