Vi-l inchipuiti pe Gheorghe Dinica vorbind in chineza? Daca nu, mergeti pe YouTube si cereti un film romanesc dublat la Beijing. Nu am mai ris de mult in hohote pina alaltaieri, cind un prieten de pe Facebook a postat un fragment dintr-un film al lui Sergiu Nicolaescu, dublat in chineza. Prietenul nu facea nici un comentariu (nu trimitea la initiativa recenta a senatorului PSD Victor Socaciu), ne invita pur si simplu sa privim si sa ascultam. Hazul a fost total, imediat, irezistibil. Sa fi participat la o slujba papala, sub ochii vigilenti ai cardinalilor, si tot as fi izbucnit brusc in ris. Daca nu ati auzit aievea, cu urechile proprii, nu va puteti inchipui minunea. Toata lumea stie ca actorul Gheorghe Dinica avea o voce inconfundabila. Vocea lui seaca si batjocoritoare ma frapase inca de la filmul Prin cenusa imperiului, in care desi interpreteaza rolul unui escroc, personajul ramine mereu simpatic. In filmul lui Sergiu Nicolaescu, in schimb, unul din seria cu comisarul Moldovan, Gheorghe Dinica joaca un rol negativ, de executant legionar al treburilor murdare. Glasul uscat al actorului servea perfect rolul. Personajul e tern. Nu-ti prea vine sa zimbesti. Si totusi, ascultindu-l in fragmentul pus pe Facebook, am tresaltat de ris. Ce se intimpla in versiunea chinezeasca a peliculei? Nimic altceva decit ca vocile fusesera dublate in chineza, dupa obiceiul pe care il mai vazusem si prin alte parti, la rusi, de pilda, unde Napoleon vorbea ruseste. Gheorghe Dinica se exprima, vorba vine, intr-un grai strain. Contrastul dintre sobrietatea de cioclu a legionarului si vocea lui chinezeasca era total. Personajul se scinda pe neasteptate. Un asemenea contrast nu intilnesti decit la clovnii de circ, care sint umflati si plesnesc de grasime, dar au o voce pitigaiata. Rezultatul pentru un spectator roman nu putea fi decit hohotul de ris. Probabil ca si pentru spectatorul chine