Bancherii, care în 2009 dominau prima jumătate a clasamentului celor mai mari 10 salarii nete din Capitală, au fost înlocuiţi anul trecut în topul salariilor de comercianţii de combustibili şi metale sau administratorii de fonduri, nou intraţi în top.
Valoarea totală a celor mai mari câştiguri obţinute de persoanele din top 10 s-a ridicat la 11,6 mil. lei (2,75 mil. euro), de 3,4 ori mai puţin decât încasările nete din 2009, de 39,8 mil. lei (9,4 mil. euro), potrivit datelor transmise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti (DGFPB).
Dacă în 2009 cele mai mari cinci venituri de tip salarial înregistrate în Bucureşti au fost încasate în sectorul bancar, conform datelor finale ale DGFPB, în 2010 situaţia nu s-a mai repetat. Procedura după care bancherii îşi încasează bonsurile anuale în anul următor celui pentru care sunt recompensaţi a provocat în 2009 o distorsiune majoră în ierarhia celor mai mari salarii din România şi în nivelul sumelor totale asimilate salariilor. În plină recesiune şi cu creditarea în declin au fost şefi de bănci cu remuneraţii anuale majorate cu 30-50%, iar bănci întregi din ierarhia celor mai mari jucători din domeniu au raportat creşteri ale cheltuielilor salariale totale de peste 20%. În 2009 situaţia sectorului bancar s-a deteriorat vizibil, însă bonusurile primite de bancheri în 2009 s-au bazat pe profiturile record din 2008, care au cumulat circa 1,2 mld. euro la nivelul întregului sistem bancar.
Câştigul net cumulat pe sistem a scăzut în 2009 de şase ori, la 815 mil. lei (192,7 mil. euro), pentru ca anul trecut sistemul bancar să înregistreze o pierdere netă de 304 mil. lei (72,2 mil. euro), pentru prima dată din 1999.
Singura legătură cu sectorul financiar în topul celor mai mari salarii din 2010 a rămas o persoană plasată pe locul patru, care a câştigat 1,17 mil. lei pentru "Alte intermedieri fi
