Foto: Cristian Marcu Domnul Băsescu râde de se prăpădeşte. Scena încape în decorul Cotrocenilor, unde preşedintele României este gazdă. În faţă, oaspeţii, membri ai delegaţiei FMI, în frunte cu inconfundabilul domn Franks. De ce râde Băsescu? De unde atâta veselie? Ea dă peste marginile paharului diplomaţiei care te obligă doar la un zâmbet protocolar. Să-i fi zărit pantoful găurit al lui Franks? Imaginile au apărut mai încolo, dibuite de un cameraman din cei care au obiceiul să se bage şi pe sub fustele cucoanelor, să filmeze culcaţi pe o rână, să se cocoaţe pe scaune. Greu de presupus că ochiul marinarului, cu bătaia lui stranie, a nimerit chiar talpa şefului delegaţiei de bancheri! Rămân, în consecinţă, cu o întrebare nedezlegată.
O a doua însă e de ce se veseleau atâta şi cei de la FMI? Avea şi Băsescu vreun pantof găurit? Era descheiat la şliţ? Se mai întâmplă bărbaţilor catastrofe din astea. Nici aici n-am explicaţii, oricât aş scormoni prin îndelunga mea experienţă jurnalistică. Întâlnirea, care parafa încă o îndatorare, având deci un substrat dramatic, dacă nu chiar tragic pentru poporul român, dădea spre zaiafet. Ciudate şi întortocheate sunt căile noii diplomaţii! Probabil că azi contractele şi înţelegerile bancare se fac în acompaniament de lăutari. Lipseau o geampara cu Isărescu şi un tango de la Dansez pentru tine care să-i angajeze pe Mihai Tănăsescu şi Emil Boc, ultimul pe post de damă fâşneaţă, pentru ca evenimentul solemn de la Palat să devină botezul lui Bercea Mondial.
Citesc pe feţele dumneavoastră, zice preşedintele României, bruiat de un râs până la lacrimi, multă satisfacţie. Ne-am făcut lecţiile, aşadar! Păi, normal că ni le-am (ni le-au!) făcut. Cine? Păi, cine alţii dacă nu alde Boc şi ai lui! În urma noii înţelegeri, iniţiată, supravegheată şi parafată de Cotroceni, încă nişte zeci de m
