Pe neaşteptate, când FMI şi Jeffrey Franks cereau vrute şi nevrute, Traian Băsescu a lansat încă o găselniţă patriotică şi revoluţionară. Să decapităm regiile de stat, generatoare de pagube! Adică CFR Marfă, SNLO, Termoelectrica, Hidroelectrica şi ce-o mai fi având încă de dat bietul stat român. Traian Băsescu chiar a precizat că introducerea regiilor în acordul cu FMI se face la solicitarea sa. Cu alte cuvinte, organismul financiar internaţional era cretin de-a binelea! Coordona redresarea economiei româneşti fără să fi observat găurile enorme provocate de regiile de stat! Ce să spun! Fără propunerea preşedintelui, experţii FMI ar fi părăsit Aeroportul Otopeni ca nişte tonţi. Personal nu pot să cred o asemenea variantă. O fi Franks un pârlit de funcţionar american, un soi de piciorul al şaptelea printr-un birou de la FMI, dar nici chiar aşa prost nu cred că este încât să aibă nevoie de o iluminare de la un felinar marinăresc. Şi atunci care să fie explicaţia? De ce a ieşit Traian Băsescu cu pieptul dezgolit în faţa populaţiei sărăcite pentru a-şi face un titlu de glorie din restructurarea regiilor şi din alte zeci de mii de şomeri aruncaţi pe drumuri de iniţiativa prezidenţială mai mult decât înţeleaptă şi patriotică?

Vrând-nevrând, suntem obligaţi să intrăm pe un teritoriu al ipotezelor. În primul rând, o asemenea operaţiune de restructurare-privatizare a unor mari firme de stat a mai existat. S-a numit PSAL II. Acesta a fost chiar programul de îmbunătăţire a mediului de afaceri semnat de prim-ministrul Mugur Isărescu şi coordonat de Traian Băsescu (pe atunci ministru al Transporturilor). De precizat că memorandumul PSAL II ar putea fi considerat un mare pas în ocuparea economică a României. În urma unei asemenea operaţiuni, ţara a cedat pe aproape nimic marile sale "perle" rămase din economia comunistă. Adică Romtelecom, BRD, Petromidia, Sidex, Alprom, A