Târziu în noapte, sirenele convoiului militar aduceau vestea că românul mort la datorie în Afganistan se întoarce pentru totdeauna acasă. La sosirea maşinii cu sicriul, mama militarului a căzut în genunchi de durere. „Cătăline, mamă! De unde vii tu acum, Cătăline, mamă! De ce ne-ai fost luat de lângă noi aşa. Copilul meu! Cătăline, ia-mă mamă cu tine" sunt strigătele de durere ale celei care i-a dat viaţă în urmă cu 30 de ani şi care acum plânge dispariţia fiului ei la vârsta când avea toată viaţa înainte.

La rândul ei, sora lui Laurenţiu Lixandru striga deznădăjduită: „Cătăline, fratele meu!". Lacrimile şiroiau pe obrajii tuturor celor prezenţi la întâmpinarea eorului de la Rovinari. Un sobor de preoţi a ţinut două slujbe, una înainte ca sicriul să fie purtat de militari până în Catedrală, alta, în lăcaşul de cult, în amintirea celui care şi-a pierdut viaţa la datorie. în timpul slujbei soţia militarului răpit prea devreme de lângă ea ţinea strâns la piept tabloul cu chipul bărbatului, cu care vorbise la telefon cu doar câteva ore îniANite ca el să piară, rănit mortal de schijele unei bombe artizanale a talibanilor afgani. Tabloul era tot ce i-a rămas în urma bărbatului, cu care în urmă cu cîţiva ani şi-a unit destinele şi cu care dorea să-şi aibă o familie cu mulţi copii.

Fie că îl cunoşteau fie că nu, localnicii au venit la biserică în număr mare să-l întâmpine pe eroul oraşului Rovinari. Sublocotenentului post-mortem Laurenţiu Constantin-Cătălin Lixandru va fi va fi înmormântat astăzi cu onoruri militare.

Târziu în noapte, sirenele convoiului militar aduceau vestea că românul mort la datorie în Afganistan se întoarce pentru totdeauna acasă. La sosirea maşinii cu sicriul, mama militarului a căzut în genunchi de durere. „Cătăline, mamă! De unde vii tu acum, Cătăline, mamă! De ce ne-ai fost luat de lângă noi aşa. Copilul meu!