Fiecare fată cu ceva cultură de import visează la rebelul instabil locativ care o va plimba în jurul lumii. Doar ca James Dean călătorea singur. Îl ştim pe motor, pentru că nu vroia maşină, cu loc pentru soţie, copii şi soacră.
Cu el, totuşi nu ai cum să joci dur, să faci pe interesanta trecându-ţi mâna prin păr fără ca el să râdă. E periculos, pentru că îţi arată că nu e nici un pericol. El, oricum nu va fi destul în preajma ta pentru a îţi frânge inima cu păcate lumeşti. Ştie asta, aşa că nu se va juca nici el. Va face un medley al celor mai bune filme siropoase pe care le-ai văzut şi îţi va da pe FFWD toate emoţiile. La primul sărut, te va da pe spate şi la propriu şi la figurat ameninţându-te realist că te va dezbrăca în următoarele două ore, cât consideră că e necesar pentru a te cuceri, pentru că da, asta e partea care îi place cel mai mult. Gâfâiala ieftină nu e pentru el, ci intimitatea, pe care drumul nu i-o permite prea des. Cauţi de nu ştiu când ca un bărbat să aibă răbdare să te cunoască în toată “complexitatea” , să îşi facă părerea corectă despre tine… “Loner”-ul te rezumă în 2 zile, deşi ştie el deja de ce îşi petrece timpul lui scurt cu tine.
N-ai cum să te fereşti de el, pentru că nu poarte semne reflectorizante precum proastă educaţie, scuipat în public sau dezinteres. Dezinteresul este pentru băieţeii cu timp la dispoziţie şi prietene virtuale.
Nu îl admiri doar tu, ci şi prietenii tăi, pe care el îi place. Nu ştii ce să îi arăţi memorabil, căutând să creezi memorabilul în jurul lui, iar el zâmbeşte amuzat de spetirea ta şi spune că tu i-ai creat deja amintiri. Şi râzi, pentru că despre asta este vorba. Să îţi creezi amintiri. Şi deodată, nu mai sunt supărată pe ratatul care mi-a frânt inima prin lipsă de reacţie, nici pe prietenii cu care te culci ocazional, suplinind reciproc pentru pături şi saci de dormit umani, nici pe prim
