În România, instituţiile statului despre care s-a dovedit că au încercat să deruleze licitaţii ilegale, în care nu s-a respectat legea, se apără spunând că nu au greşit cu nimic, "problema adevărată" fiind, în opinia acestora, legea, care este interpretabilă.

Indiferent că a fost vorba despre anularea unei licitaţii de 100 sau de 25 de milioane de euro, conducerea instituţiilor respective nu a acordat aproape niciun fel de sancţiuni administrative. Instituţiile statului, fie că este vorba despre primării, compania de drumuri naţionale sau de firme de utilităţi care aparţin primăriilor, greşesc licitaţii de sute de milioane de euro fără însă ca vreun angajat să fie sever sancţionat.

Anul trecut, în România au fost anulate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) 603 licitaţii şi alte proceduri de atribuire a contractelor în valoare totală de 2,72 miliarde de euro.

Anularea unei licitaţii, în urma contestaţiilor depuse, are loc doar atunci când instituţiile abilitate ajung la concluzia că autoritatea contractantă nu a respectat legea în ceea ce priveşte cheltuirea banului public.

"Măsura anulării trebuie privită ca una prin care se previne cheltuirea banului public prin contracte ce au la bază încălcarea unor prevederi ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice", a explicat pentru gândul Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP).

Primăria Craiova se apără: "S-au găsit nişte nereguli... s-a remediat situaţia."

Cea mai mare licitaţie anulată anul trecut, în valoare de aproape 120 de milioane de euro, a fost cea privind reparaţia şi reabilitarea stradală derulată de Primăria municipiului Craiova, conform datelor furnizate gândul de către ANRMAP. Pe locul doi în topul celor mai scumpe licitaţii anulate în 2010, pentru că nu au f