Deşi de la început a fost greu ca medicii de familie să fie convinşi să execute gărzi în centrele de permanenţă, în urmă cu trei ani erau totuşi, în judeţul Olt, opt astfel de unităţi sanitare, pentru acestea existând la acea dată şi opt ambulanţe pentru transportul la domiciliul bolnavului. Totul a început să se ducă de râpă în 2008, când medicilor nu li s-au mai plătit, timp de trei-patru luni, gărzile. Autorităţile locale se achitau numai de o parte din sarcini, invocând tot lipsa banilor.
Medicii au rămas doar cu activitatea de la cabinet, ambulanţele au fost predate Serviciului Judeţean de Ambulanţă, spaţiile au intrat în conservare. Acum, în schimb, se pare că primarii sunt cei care încep să insiste pentru „resuscitarea“ acestor centre. „Deocamdată, avem două centre de permanenţă care funcţionează, însă până la sfârşitul anului sperăm să ajungem la zece“, a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Olt, Andrei Iordache. Pe lângă cele două în funcţiune, Brastavăţu şi Dobroteasa, alte trei, Mihăieşti, Potcoava şi Osica de Sus, ar putea primi oricând medicii.
„Vrem să combatem ideea de muncă gratuită“
Deşi ministerul, prin ultimele modificări, a crescut cu 2,8 lei/oră plata către medici, în acelaşi timp stabilind şi plata către asistenţi la nivelul a 8 lei/oră (bani care nu mai vin din buzunarul medicilor) şi precizând că autorităţile locale se vor preocupa de întreţinerea spaţiilor şi asigurarea pazei, încă nu i-a convins pe medici să revină la gărzi.
„Vrem să combatem ideea de muncă gratuită. Pentru că nouă, de fapt, ni se pun tot felul de sarcini în plus, cum este un alt ordin prin care suntem obligaţi să semnăm cu DSP un contract pentru vaccinări, lapte praf şi anticoncepţionale, dar nu se precizează de unde vom fi plătiţi. Bugetul anunţat nu permite decât înfiinţarea a 68 de centre de permanenţă în toată ţara, deci la
