Pelicula care a deschis Festivalul Filmului European, „Essential Killing", a marelui regizor polonez Jerzy Skolimowski a fost prezentată la Bucureşti într-un moment ce dă filmului o cu atât mai mare valoare simbolică. Uciderea lui Osama bin Laden de către un comando american pare un film în sine. Tot despre războiul împotriva terorismului şi a modului în care acesta este purtat vorbeşte şi Jerzy Skolimowski în fascinantul său film.

Deşi după ce s-a fript cu filmul „Mâinile sus!", realizat în 1967, un atac puternic la adresa stalinismului, motiv pentru care a şi fost alungat din Polonia natală, Jerzy Skolimowski a declarat că a încercat să se ţină departe de politică, după ani mulţi de tăcere cinematografică autoimpusă, regizorul revine cu un film-dinamită: „Essential Killing". Pelicula nu este doar un film politic care denunţă arestările arbitrare, tortura (pe care o laudă zilele acestea oficialii americani ca mijloc de „stoarcere" de informaţii) şi crimele făcute în numele luptei împotriva terorismului, a luptei pentru pace (culmea), ca replică la fel de inumană la aşa-zisul război sfânt dus de terorişti, ci şi un manifest pacifist venit din partea unui creator originar dintr-o ţară care a cunoscut cam toate ororile politice, de la nazism la comunism.

Guantanamo forever

Dar ceea ce este cu adevărat excepţional în acest film, dincolo de mesajul politic mut care este ţinut undeva în backgroundul acţiunii, e apelul la umanitate care transcende epoci şi regimuri politice. Jerzy Skolimowski pare a ne atrage atenţia că pojghiţa de civilizaţie a rasei noastre este atât de subţire, încât putem coborî mai repede decât am putea crede pe treptele scării evoluţioniste. Omul poate deveni un simplu animal sălbatic în care doar instinctele primare să mai fie în stare de funcţionare.

Povestea e simplă şi pare a avea o valoare de parabolă biblică. Trei solda