Momentul anunţului regelui este unul ales pentru a fi marcat în istorie, a subliniat, pentru TVR Info avocatul Casei Regale, Ioan Luca Vlad. Această decizie nu are nimic de-a face cu interese patrimoniale sau cu interese de succesiune.
“Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice şef al Casei Princiare de Hohenzollern. Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie”, se arată în documentul emis marţi de Regele Mihai.
Membrii familiei Hohenzollern nu au fost consultaţi în luarea acestei decizii, a ţinut să precizeze avocatul Casei Regale. Toate familiile regale ale Europei vor fi notificate de schimbare.
O altă raţiune pentru luarea acestei decizii: membrii Familiei Regale care vin la şefia Casei Regale trebuie să fie ortodocşi – un punct istoric important, spune istoricul Nicolae-Şerban Tanaşoca.
În 2007, Majestatea Sa a dat normele fundamentale ale Familiei Regale. De atunci s-a făcut clar că nimeni din familia princiară nu are dreptul să-l urmeze la şefia Casei Regale. Nu este o renegare, ci o desprindere pentru constituirea unei unităţi suverane, mai arată istoricul Nicolae Tanaşoca.
Gestul de marţi are o semnificaţie naţională puternică. Este o afirmare a naţionalităţii exact de Ziua Naţională a României, ziua în care a venit domnitorul Carol în ţară. La 10 mai a fost proclamarea independenţei de către Suveranul României. Tot la 10 mai s-a proclamat Regatul, după tratative dificile, aminteşte istoricul Nicolae Tanaşoca.
Fiicele Regelui Mihai au trecute în paşapoarte cu titlurile de principese. Sunt noi norme fundamentale ale Casei Regale, o definire a acestei entităţi, a mai explicat Tanaşoca.
