BNR intenţionează să ia măsuri pentru a impune ca reluarea creditării să se facă preponderent în monedă naţională şi nu în valută. Acest demers va avea sorţi de izbândă, doar dacă banca centrală va lua măsuri pentru a-şi îndeplini obiectivul fundamental: stabilitatea preţurilor.
BNR îşi propune să ia măsuri pentru ca "rolul creditării în monedă naţională să devină preponderent", conform Programului Naţional de Reformă pe 2011-2013. În plus, creditarea în valută va fi monitorizată atent, astfel încât riscul valutar să fie acoperit în mod corespunzător şi reflectat în costurile serviciilor financiare.
De ce împrumuturile în lei sunt neatractive?
Pentru ca împrumuturile în valută să fie detronate este util de înţeles de ce sunt ele acum atât de populare. Banca Centrală Europeană arată în Raportul de stabilitate financiară pe 2010 că principalii factori care explică ponderea mare a creditului în valută în unele ţări din Europa Centrală şi de Est sunt:
- Costul mult mai mare al creditelor în monedă naţională decât cel al împrumuturilor în valută;
- Fluctuaţiile reduse ale cursului de schimb şi anticiparea unei aprecieri a monedei naţionale.
În momentul de faţă, ambii factori de mai sus acţionează din plin la noi. De exemplu, creditele imobiliare în euro au o dobândă anuală efectivă (DAE) medie de puţin sub 8%, conform statisticilor www.conso.ro. Un împrumut similar în lei are un cost de aproximativ 12%.
Diferenţa foarte mare de costuri face ca alegerea raţională a majorităţii consumatorilor să fie creditul în euro. Deşi acest tip de împrumut are asociat un risc valutar, economia de costuri pe care un client o poate obţine este semnificativă, ceea ce justifică asumarea acestui risc.
Chiar şi programul guvernamental Prima Casă a arătat că împrumuturile în lei nu sunt deloc atractive, deşi au beneficiat de gara