Pentru Statele Unite, războiul din Afganistan a durat mai mult decât oricare altul din trecut. Sondaje recente de opinie au indicat că două treimi dintre americani consideră că războiul din Afganistan nu merită continuat. Trei sferturi dintre americani speră că preşedintele Barack Obama va ordona o reducere substanţială a trupelor SUA din Afganistan începând din vara anului 2011 şi va transfera responsabilitatea pentru securitate guvernului afgan în 2012, aşa cum a promis în 2009. Până acum, peste 1.500 de militari americani şi-au pierdut viaţa în Afganistan. Alte mii au fost grav răniţi. Zeci de mii de afgani, loialişti, insurgenţi şi civili, au fost ucişi, răniţi sau încarceraţi. Războiul din Afganistan, declanşat iniţial ca o acţiune de „pedepsire“ a talibanilor pentru găzduirea teroriştilor din Al Qaeda, a devenit o calamitate majoră. Asasinarea recentă a lui Osama Bin Laden în Pakistan de către forţele speciale americane a dat amploare intenţiilor NATO de negocieri cu talibanii pentru încheierea conflictului.

Războiul din Afganistan şi-a pierdut susţinerea publicului american din cauza declaraţiilor oficiale neverosimile, a ambiguităţii obiectivelor enunţate de autorităţi şi mai ales din cauza mistificării continue a rolului trupelor NATO în Afganistan. Pentagonul, mass-media şi unii politicieni au încercat să convingă publicul american că războiul din Afganistan nu este un război real cu scopul de a ucide, incapacita sau captura cât mai mulţi oponenţi, ci un fel de acţiune benevolentă de reconstituire a unei naţiuni confuze cu intenţia de a servi populaţia, de a asigura securitatea locuitorilor şi de a restaura stabilitatea regională.

În decursul războiului, liderii afgani s-au îmbogăţit personal prin acţiuni flagrante de corupţie, prin delapidarea fondurilor alocate de coaliţia NATO pentru reconstrucţie şi prin nepotism. Hamid Karzai a fost real